#Utopia urbana in 50 nuante de gri



UTOPIA URBANĂ ÎN 50 NUANȚE DE GRI

Citeam și azi în presa bucureșteană - primărița Firea tot defilează în fața reflectoarelor, inaugurează mini pasaje, imitații de piste de bicicletă și propune vouchere bucureștenilor cumpărători de biciclete - toate acestea într-un oraș haotic, asfixiat de poluare, trafic și cu străzi găurite și cârpite în nenumărate rânduri... halal primari (și mă refer și la Oprescu), ce propun tot felul de investiții care mai de care mai ‘extravagante’ pentru București…

Însă așa este în România - tot ce se face este pe scurtă durată, lipsește cu desăvârșire perspectiva... banii (care ar fi mai decât suficienți dacă primarul s-ar ocupa de chestiunile urgente & necesare locuitorilor) nu se administrează judicios, deoarece pentru toți primează interesul propriu - o reminiscență comunistă: când se aduce ‘marfă’, toți se înghesuie & se înfruptă cât pot, nu se știe când & cum va mai veni mașina... Nu mi se pare deloc surprinzător ca Gabriela Firea se ocupă doar de propria imagine - doar vine doar din lumea tv... nu știu la ce se așteptau bucureștenii, sincer... firește că e mai comod să aburească lumea cu pistele de biciclete - mișcare tip frecție la un picior de lemn, căci Bucureștiul are alte probleme mai stringente - decât să elaboreze o strategie de lungă durată pentru un oraș ceva mai 'respirabil'... se necesită un efort intelectual superior pentru așa ceva... În schimb, dacă e vorba de cârpeală, administrația publică este maestră la noi... Orașele din România au nevoie de parcuri, evident (și Iașul se confruntă cu o poluare cruntă, deși la o scară inferioară, e cert; în loc de suprafețe verzi se proiectează Palas-uri).

Europa actuală este încă departe - cu greu se mai găsește o capitală mai îmbâcsită ca Bucureștiul. În Berlin, de exemplu, deși autoturismele diesel mai sunt încă tolerate (deocamdată), există artere pietonale, parcuri mărișoare în toate cartierele, lacuri antropice - și uneori tot nu este suficient... ce să mai spun de București & orașele mari din România, sufocate de betonul triumfător. Primăriile uită că orașele trebuie să fie 'locuibile', nu să constituie fațade care dau bine și atrag 'mediul de afaceri’ - s-a făcut o dată greșeala asta în comunism, când se dorea o planificare teritorială ruptă de realitățile geografice - decenii mai târziu tot nu s-a priceput ideea…
Este mediul înconjurător și aerul care se respiră în România atât de irelevant pentru guvernanți ?... încă o întrebare retorică.

Comments

Popular posts from this blog

Die #Welt und das #Virus : die #coronazeiten in #europa

Traveling to #cyprus & #larnaca

#cipru #nicosia #lefkosia & #lefkoșa