#Macedonia & #Albania now - este solutia o Albanie Unita?

Europa de Vest ar spune că pe meleagurile balcanice se întâmplă mereu lucruri surprinzătoare. Surprinzătoare pentru necunoscători, poate, însă destul de previzibile pentru cei familiarizați cu peisajul etnic, religios și politic. În presa nemțească Balcanii sunt numiți “butoiul cu pulbere din sânul Europei”. Ceea ce nu este atât de departe de adevăr.

Peisajul politico-economic este dominat de dezamăgiri, corupție cronică și uneori haos.

În Macedonia, de exemplu, a durat o veșnicie (luni de zile) până când vechiul guvern a decis sa permită formarea celui nou.

La finele lui aprilie 2017, susținătorii fostului șef de guvern, Gruevski, pătrund în Parlament și atacă membri ai guvernului, printre care și Zoran Zaev - noul șef al guvernului & Zijadin Sela - președintele unui partid albanez. Motivul izbucnirii a fost noua majoritate parlamentară și noul președinte al Parlamentului - albanezul Talat Xaferi, membru al fostei opoziții social-democrate (SDSM). Deși Europa a văzut cu ochii buni schimbarea considerata democratică, partidul lui Gruevski (VMRO) a numit operațiunea “lovitură de stat”.

Tot VMRO a împiedicat formarea unui nou guvern în urma alegerilor din decembrie 2016, situație la care a contribuit și președintele nou-ales, Ivanov, unul dintre aliații lui Gruevski.

Alegerile din decembrie nici nu promiteau o schimbare radicală. Mă aflam în Skopje în preajma alegerilor, iar populația nu părea prea încântată de șarada în reluare a partidelor politice la vânzare de promisiuni irealizabile (în special după investițiile monstru în clădirile neoclasice “de carton” din centrul capitalei, care au rol de fațadă - la propriu, căci rezistența lor este minimă). Candidatul de centru-stânga, Ivanov, promitea un viitor mai bun și o luptă reală “за живот во македониjа” deci pentru o Viață în Macedonia… ori l-a crezut poporul, ori alte circumstanțe au fost la mijloc, însă Ivanov a câștigat. Pentru ca aproape 6 luni mai târziu să se încingă spiritele în Parlament și să se işte un conflict - fizic ! Puțin demn pentru un aspirant la UE… iar după cum se afirma în ziarul Die Welt, speranța la calitatea de membru UE este ceea ce menține acest mic stat de 2 milioane de locuitori unit… populația albaneză reprezintă mai mult de 50% din cea totală, iar după atractivele sloganuri ale reprezentantului Besa din Albania, conform căruia albanezii din Kosovo și Macedonia s-ar putea uni cu Albania într-o Albanie Unită, exact ca în epoca lui Mussolini, peisajul politic s-ar putea destabiliza din nou…

Însă după alegerile parlamentare de la sfârșit de iunie 2017 se poate constata că Albania și-a pierdut speranța în vreo posibilă schimbare. S-a înregistrat un istoric record negativ în participarea la vot : doar 45% din cei 3,5 milioane de albanezi s-au sinchisit să meargă la vot. La urma urmei, era și de așteptat - întreaga ex-Iugoslavie a trecut prin perioade dificile, iar cu excepția Sloveniei și Croației, care au dobândit statutul de membru UE, nu se știe încotro… In regiunile musulmane domnește o neliniștitoare ambiguitate…

Se mai așteaptă încă o soluție pentru Macedonia, care încă își mai dispută numele și dreptul de a-l purta cu Grecia, și Albania, în care corupția a atins cote îngrijorătoare, și din care încă mai pleacă familii spre Germania, convinse că li se va acorda azil… învinse și cu încă mai puțini bani ca înainte de plecare, ele sunt obligate să revină în patria incapabilă să le asigure un trai și un viitor decent copiilor...